Manifest pentru dreptate locativă. Împotriva pandemiei capitalismului și rasismului

#StămAcasă  #NuStămDeoparte

Este timpul să se pună capăt regimului în care dezvoltatorii imobiliari, marii rentieri și furnizorii privați de utilități fac profituri enorme pe seama celor care abia supraviețuiesc de la o lună la alta! Avem nevoie de măsuri radicale, care să asigure că ordinea economică post-criză va fi una a egalității și dreptății sociale.

Acesta este manifestul nostru conținând 14 revendicări pentru intervenție imediată și pe termen lung!

Continue reading Manifest pentru dreptate locativă. Împotriva pandemiei capitalismului și rasismului

Urgență socială: stop amenzilor pentru persoanele fără adăpost!

Primim informații din țară că persoanele fără adăpost sunt amendate, în condițiile aplicării prevederilor Ordonanței Militare nr.3, în care este limitat dreptul la liberă circulație. În situația actuală, în care măsurile sociale pentru sprijinul acestor persoane sunt insuficiente sau neconforme cu nevoile lor, amenzile către persoanele fără adăpost reprezintă un dublu abuz și cerem intervenții urgente din partea MAI și autorităților publice locale pentru:

– Sistarea amenzilor pentru persoanele fără adăpost.

– Eliminarea condiționării drepturilor sociale de plata amenzilor și a datoriilor la bugetul local.

– Asigurarea de condiții adecvate de relocare a persoanelor fără adăpost, care să nu le pună și mai mult în pericol sănătatea și viața, având în vedere că centrele de urgență supra-aglomerate, cu băi la comun, riscă să devină rapid spații de contaminare.

– Prevenirea separării familiilor, prin asigurarea nu de locuri individuale în centre, ci de spații familiale corespunzătoare.

– Suplimentarea bugetului de servicii sociale, pentru asigurarea unor condiții adecvate de relocare a persoanelor fără adăpost și a accesului acestora la hrană și asistență medicală corespunzătoare.

– Reconversia și/sau rechiziționarea clădirilor care pot fi folosite pentru relocarea de urgență și în condiții adecvate a celor care locuiesc pe stradă, în condiții improprii sau în locuințe supra-aglomerate.

Persoanele fără adăpost se află printre categoriile cele mai expuse și vulnerabile la infecția cu SARS-CoV-2. Din cauza oboselii cronice, a malnutriției și a nivelului ridicat de stres, majoritatea acestor persoane are o imunitate scăzută; în plus, multe dintre ele au probleme de sănătate mintală sau/și de adicții, ceea ce înseamnă că au nevoie de sprijin urgent și de o îngrijire specială în această perioadă.

Citiți comunicatul integral:

Persoanelor cu dizabilități le este grav încălcat accesul la locuințe sociale

Sesizare către Autoritatea Națională a Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții

Blocul pentru Locuire a transmis către ANDPDCA o sesizare privind practicile administrației Cluj-Napoca prin care dreptul persoanelor cu dizabilități la locuințe sociale este încălcat. Autoritatea ne-a răspuns că au adresat argumentele noastre către Consiliul Local Cluj-Napoca, cât și Ministerului Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației privind modificarea criteriilor în vederea acordării locuințelor sociale.

Ambele documente sunt disponibile mai jos.

Recomandări pentru prevenirea și interzicerea evacuărilor forțate

În urma întâlnirilor cu Grupul de lucru inter-ministerial asupra evacuărilor din locuințe, inițiat de Agenția Națională pentru Romi, publicăm o serie de recomandări cu privire la elaborarea de politici publice pentru prevenirea și interzicerea evacuărilor forțate. Recomandările se adresează membrilor Parlamentului, autorităților publice centrale și locale, precum și altor grupuri de advocacy pentru dreptul la locuire.

Citiți aici documentul integral: Recomandări cu privire la elaborarea unor politici publice pentru prevenirea și interzicerea evacuărilor forțate

Cuprins:

I. Problema care necesită o politică publică: evacuările forțate
II. Statistici ce susțin gravitatea riscului de evacuări forțate în România
III. Cauzele evacuărilor forțate
IV. Efectele evacuărilor forțate în termenii violării drepturilor omului
V. Discrepanțe legislative ce trebuie soluționate prin politici publice pentru prevenirea și interzicerea evacuărilor forțate
VI. Principiile necesare în definirea politicilor publice pentru prevenirea și interzicerea evacuărilor forțate
VII. Recomandări privind obiectivele generale ale unei politici publice pentru prevenirea și interzicerea evacuărilor forțate
VIII. Recomandări privind obiectivele specifice ale unei politici publice pentru prevenirea și interzicerea evacuărilor forțate
IX. Recomandări privind obiectivele operaționale ale unei politici publice pentru prevenirea și interzicerea evacuărilor forțate
X. Documente de politici publice la nivel global, european și național relevante pentru prevenirea și interzicerea evacuărilor forțate

POZIŢIA BLOCULUI PENTRU LOCUIRE FAŢĂ DE EVACUAREA FORŢATĂ DIN ALEXANDRIA

Către:

Primăria Municipiului Alexandria
Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Guvernul României
Agenția Națională pentru Romi
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării
Prefectul Județului Teleorman

Ne adresăm Dumneavoastră cu solicitarea de a acționa împreună în vederea asigurării drepturilor la locuire și la nediscriminare a persoanelor de etnie romă a căror evacuare e programată peste o lună, și în vederea implementării unor politici de locuire juste și antirasiste în orașul Alexandria.
BLOCUL pentru LOCUIRE atrage atenţia – atât primăriei locale, cât şi guvernului care a alocat fonduri pentru mutarea în containere, dar nu şi pentru realizarea de locuinţe sociale adecvate – asupra faptului că este responsabilitatea autorității publice să asigure locuințe adecvate pentru toți și, în mod particular, persoanelor evacuate care sunt afectate de sărăcie și excluziune socială, familiilor marginalizate cu copii, persoanelor cu dizabilități.

BLOCUL pentru LOCUIRE solicită autorităţilor publice locale:

1. Să prevadă posibilitatea relocării în locuințe adecvate a tuturor persoanelor care vor fi evacuate din blocurile B10 și B11, indiferent dacă acestea locuiesc cu forme legale sau nu, astfel încât nicio persoană să nu rămână fără locuință.

2. Realizarea urgentă a unui stoc de locuinţe sociale adecvate, nesegregate, conform standardelor prevăzute în Legea locuinţei (containerele nu sunt conforme acestor standarde legale), pentru a acoperi nevoile de locuire ale cetăţenilor oraşului care nu îşi permit costurile locuinţelor de pe piaţa imobiliară, cu prioritate pentru persoanele evacuate. Diferitele tipuri de locuinţe publice din localitate sau în proprietatea autorităţilor locale şi naţionale pot fi deja folosite în acest scop (locuinţe sociale, locuinţe de necesitate, locuinţe de serviciu, cămine şcolare sau studenţeşti, locuinţe ANL de închiriat, imobile vacante aflate în administrarea unor ministere).

3. Alocarea de sprijin pentru plata utilităţilor acelor familii care nu îşi permit aceste costuri (conform Legii pentru combaterea marginalizării sociale).

De asemenea, prin această scrisoare, solicităm Primăriei Municipiului Alexandria, Guvernului României, Agenției Naționale pentru Romi, și Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării:

– Să urmărească de urgență, începând cu acest moment, dacă evacuarea locatarilor din aceste blocuri este justificată și dacă Primăria și Consiliul Local al Municipiului Alexandria au un plan concret de a construi noi locuințe sociale;

– Să elaboreze și implementeze un plan de monitorizare al parcursului oamenilor evacuați din aceste blocuri, printr-un grup de lucru care să includă și persoane dintre familiile evacuate;

– Să susțină colaborarea între administrația publică locală și cea centrală în vederea asigurării fondurilor necesare construirii unor noi blocuri de locuințe sociale, unde toate persoanele evacuate acum vor putea primi locuințe.

– Să susțină colaborarea dintre administrațiile centrală și locală pentru realizarea unei strategii pentru locuire publică socială, adecvată, nesegregată, și care să țină cont de nevoile actuale și viitoare de locuire.

Citiți aici tot documentul Poziția Blocului pentru Locuire față de evacuarea forțată din Alexandria

Ghid pentru prevenirea evacuărilor forțate

Acest ghid reprezintă o chemare adresată Birourilor Județene pentru Romi, experților pe problemele romilor de la diverse nivele ale administrației publice, organizațiilor neguvernamentale, Grupurilor de Acțiune Locală, grupurilor informale locale, grupurilor activiste, pentru a se implica în prevenirea evacuărilor forțate din locuințe și în obligarea autorităților publice de a atribui locuințe alternative adecvate persoanelor evacuate.

Ghid pentru prevenirea evacuărilor forțate și responsabilizarea autorităților publice în vederea alocării unei locuințe adecvate persoanelor evacuate

 

Recomandări de politici ale locuirii, către Agenția Națională pentru Romi

În atenția domnului Daniel Radulescu

Președintele Agenției Naționale pentru Romi

Ref.la: Recomandări de politici ale locuirii în contextul organizării întâlnirii din 6 Decembrie a.c. a grupului de lucru creat în cadrul ANR

5 Decembrie 2018

Scrisoare deschisă a Blocului pentru Locuire

Obiecţii la COMPLETAREA LEGII 350/2001

BLOCul Pentru Locuire luptă pentru o politică justă și antirasistă de locuire. De aceea, ne prezentăm poziția critică față de inițiativa de completare a Legii 350/2001, propusă de Fundatia PACT şi partenerii săi în cadrul proiectului „No man’s land: Locuirea informală în comunitățile de romi”.
Avertizăm că procesul de recunoaștere juridică a așezărilor informale, propus prin aceste completări aduse de Fundaţia PACT şi partenerii:
– Nu rezolvă problemele locuirii şi nu adresează cauzele acestora;
– Rezolvă doar în mică măsură şi doar în anumite cazuri nevoia de locuinţe decente;
– Poate fi problematic şi cu efecte negative în multe alte cazuri;
– Ar trebui implementat numai împreună cu politici de locuire juste, antirasiste, centrate pe dezvoltarea de locuinţe sociale şi publice.
Notăm că obiecția noastră de bază față de această inițiativă de modificare a Legii
350/2001 este riscul criminalizării celor care recurg la soluția locuirii informale pentru că nu au resurse pentru alte alternative.

Pentru a detalia, vom prezenta obiecţiile noastre pe fiecare amendament propus în parte.

Observații critice privind ghidurile “Așezările informale. Ghid de acțiune pentru autoritățile administrației publice locale”, “Ghidul de acțiune pentru comunitățile care locuiesc în așezări informale”.

Politică antirasistă și justă de locuire publică

Argumente și principii pentru schimbarea legislativă și instituțională în domeniul locuirii [Enikő Vincze, Simona Ciotlăuș, George Zamfir]

În 2 mai 2017, echipa Fundației Desire/ Căși sociale ACUM!, împreună cu activiști din București din jurul Frontului Comun pentru Dreptul la Locuire și Asociația femeilor rome ERomnja, după acțiunea lor din 7 aprilie 2017 Locuințe nu umilințe!, au fost invitați la o discuție cu membrii ai unor comisii parlamentare relevante pentru tema locuirii.

Pornind de la analiza și propunerile din documentul,

Desire locuire publica_mai2017 (1)

elaborat de către Fundația Desire în cadrul programului “Întărirea coaliției pentru locuire din România prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică” și dezbăbut mai întâi la Forumul pentru Justiție Locativă (28 aprilie – 1 mai 2017) discuția s-a finalizat cu definirea a trei potențiale acțiuni:

Integrarea propunerilor noastre, de către parlamentarii care susțin acest demers, în propuneri de amendamente la Legea locuinței și la Normele metodologice de aplicare a legii locuinței ce urmează să fie dezbătute în comisii și apoi în plenul Parlamentului.
Obținerea unor informații despre intențiile Guvernului României în ce privește Strategia Națională a Locuirii elaborată în 2016 pe baza raportului Băncii Mondiale Locuirea în România (2015).
Interpelarea primăriilor din localitățile unde am desfășurat acțiunea din 7 aprilie în legătură cu cele mai critice probleme ale locuirii pe plan local pe care ar trebui/putea rezolva local în cadrele legislative existente.
Documentul elaborează argumente politice și statistice pentru recunoașterea locuirii ca nevoie primordială și drept fundamental. El arată că politica locuirii din ultimele aproape trei decenii a fost parte integrantă a factorilor care au creat diferențele și au exacerbat inegalitățile economice între clasele sociale din România, precum și între grupurile de venituri din cadrul clasei lucrătoare. Pe această bază, documentul demonstrează de ce este nevoie de o politică justă și antirasistă de locuire publică, definind principiile ce ar trebui să fundamenteze schimbarea legislativă și instituțională cu acest scop. Politica locuirii publice trebuie să își asume ACUM rolul de a reduce inegalitățile de clasă printr-un set de măsuri guvernamentale care pot îmbunătăți situația economică a celor peste 25% de cetățeni români împinși în sărăcie atât prin veniturile lor foarte reduse, cât și prin forțarea lor de a a locui în condiții sărace și nesigure lezându-le demnitatea umană și punându-le viața în pericol.
Introducere: prioritizarea locuirii publice
Argumente politice: locuirea ca nevoie primordială și drept fundamenta
Argumente statistice: inegalități de clasă manifestate în accesul inegal la locuință adecvată
Inegalități de clasă create prin politicile de locuire după 1990
Principiile schimbării legislative și instituționale care să susțină politica justă și antirasistă de locuire publică
Amendamente urgente la Legea locuinței 114/1996 și Normelor metodologice privind aplicarea Legii locuinței
În ce privește relația între muncă și locuire, observăm: prevalența sărăciei în rândurile populației, și mai ales în rândurile clasei lucrătoare pauperizate se datorează în primul rând veniturilor reduse pe care le plătesc angajatorii, faptului că ei sunt acea forță de muncă ieftină despre care se afirmă că este avantajul competitiv al României. Dar această sărăcie se adâncește și datorită costurilor foarte mari ale locuinței (procurării sale, prin chirie, prin cumpărare, dar și mentenanței sale, inclusiv a utilităților ale căror prețuri s-au liberalizat și au crescut mult și ele în ultimii ani).