Scrisoare deschisă Către Asociația Municipiilor din România

În atenția domnului președinte Emil Boc

Revendicați de la Guvernul României să facă investiții publice în locuințe sociale

14.01.2021

În contextul prelungirii pandemiei Covid-19, a recesiunii economice și a pregătirii planului de redresare economică în România și la nivelul Uniunii Europene, vă atragem atenția asupra crizei locuirii și asupra nevoii urgente de a implementa măsuri de politici publice în vederea soluționării acesteia. Criza locuirii nu a început acum, ci se datorează în bună parte politicilor guvernamentale în domeniul locuirii implementate în ultimele decenii. Sectorul locuirii în general a suferit de subfinanțare în România, iar programele guvernamentale în acest domeniu au susținut în primul rând construcția de locuințe private, dezvoltatorii imobiliari și piața de locuințe, neglijând total fondul de locuințe sociale. Este timpul ca această stare de fapt să se schimbe. Vocea celor de la firul ierbii și a localităților trebuie să fie auzită de guvern.   

Criza locuirii are diverse manifestări și afectează diferit o multitudine de categorii sociale. Creșterea fondului de locuințe sociale are un rol crucial în soluționarea acestei crize agravate de pandemie și de recesiunea economică, răspunzând la nevoile de locuire ale mai multor pături sociale, dar și la cele de dezvoltare prin investiții în infrastructură urbană prin care se asigură servicii economice de interes general. 

Supraaglomerarea locuințelor

Statisticile Eurostat ne arată că, în România, procentul celor care locuiesc în locuințe supraaglomerate este de peste 50% – cel mai ridicat nivel din Uniunea Europeană. Acest lucru înseamnă că, în condițiile în care oamenii nu au bani ca să achiziționeze sau închirieze locuință de pe piață, se aglomerează în locuințele rudelor sau prietenilor,  sau închiriază colectiv o locuință. Locuințele sociale realizate prin investiții publice ar contribui la reducerea supraaglomerării în locuințe și la îmbunătățirea calității vieții.

Tinerii nevoiți să locuiască cu părinții

Conform studiului „Coșul minim de consum lunar pentru un trai decent pentru populația României” (Friedrich Ebert Stiftung, 2018): „peste 40% din tinerii cu vârstele între 25 și 34 de ani locuiesc cu părinții (42,2% în 2017, 43,4% în 2015). Situația este mult mai proastă decât media europeană de doar 28,7%”. Locuințele sociale realizate prin investiții publice ar susține tinerii în dorința lor de a începe o viață autonomă față de părinți și de a se stabili în localitățile unde găsesc locuri de muncă.

Costurile locuirii

În 2018, Banca Națională a României observa că, la nivel național, pentru un apartament cu două camere, perioada necesară achiziționării unei locuințe fără credit ar fi de 10 ani presupunând situație imposibilă în care oamenii nu ar cheltui niciun ban pe altceva în această perioadă; la nivel de localități, această perioadă diferă, de exemplu în orașul Cluj este de peste 11 ani, iar în București sub 8 ani. Mai mult, comparând costurile chiriei private sau ale ratelor bancare lunare, cu veniturile medii chiar și din orașele mari, observăm că și cei care au venituri relativ ridicate cheltuie peste 50% din veniturile lor pe aceste costuri. Locuințele sociale publice sunt locuințe accesibile ca preț pentru multe categorii sociale eligibile la acest tip de locuință conform Legii locuinței din 1996. 

Evacuările care lasă persoanele evacuate fără locuință adecvată

Studiul Blocului Pentru Locuire (2019) despre evacuările forțate din România arată că, în ultimii 16 ani, au fost efectuate 24.000 de evacuări silite prin executori judecătorești. Luând în considerare celelalte practici de evacuare neconforme legii, deci neacoperite de UNEJ/ Ministerul Justiției (respectiv evacuarea pe cale administrativă, evacuări de pe terenuri virane, etc.) putem afirma că numărul de evacuări din locuințe în România după 1989 este de peste 100.000. Dacă fiecare evacuare a afectat în medie 5 gospodării și dacă considerăm media de număr de persoane pe gospodarie calculată de INS pentru anul 2011 (2.66 persoane/ gospodărie), se poate constata că numărul de persoane evacuate este de 1.330.000. Un stoc adecvat de locuințe sociale, împreună cu un pachet de măsuri de sprijin, este în măsură să soluționeze problema persoanelor fără adăpost – care, conform definiției FEANSTA folosite la nivel internațional, includ atât persoanele străzii cât și persoanele care locuiesc în condiții inadecvate.  

Nevoia de locuințe sociale

Conform unei evidențe realizate în 2018 de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice pe baza informațiilor primite de la prefecturi, 120.115 de familii s-au aflat în nevoie urgentă de locuință, incluzând și numărul de solicitări de locuințe sociale. Menționăm că acest număr este mult mai mic față de numărul celor care au efectiv nevoie de locuințe sociale, pentru că, în condițiile în care oamenii observă că primăriile nu fac și nu repartizează locuințe sociale, ei renunță să își mai depună cererile. Creșterea fondului de locuințe sociale ar răspunde nevoii persoanelor eligibile pentru accesarea de locuințe sociale, conform Legii Locuinței 114/1996, dintre care – în condițiile creșterii continue a prețului la locuințe –  tot mai puțini își permit să achiziționeze sau închirieze o locuință de pe piață

Evidența de mai sus include și numărul de familii marginalizate social care nu dețin o locuință, numărul familiilor care se află în risc de demolare/evacuare și al celor care locuiesc în așezări informale ce nu ar putea fi legalizate. Locuințele sociale realizate prin investiții publice ar putea contribui la asigurarea efectivă a accesului la locuință a tuturor grupurilor vulnerabile față de care, conform prevederilor legale, autoritățile statului au această obligație.

Procentul extrem de redus al locuințelor sociale 

Conform Eurostat, în România procentul de locuințe în proprietate publică din totalul fondului de locuințe a ajuns sub 2%; dintre acestea, doar un procent infim sunt locuințe sociale conform definiției Legii Locuinței din 1996. În multe țări dezvoltate, procentul de locuințe sociale este mult mai mare, precum în Olanda de 37%, în Danemarca și Austria de 20%, în Regatul Unit de 17%, în Franța de 14%, între 10-12% în Irlanda, Islanda și Finlanda. Acest decalaj are urmări socio-economice extrem de grave, în condițiile în care România cunoaște cea mai mare rată a sărăciei monetare, cel mai mare procent al angajaților care câștigă venituri sub pragul sărăciei, precum și cea mai mare rată a sărăciei-și-excluziunii-sociale din Uniunea Europeană.

Procentul de locuințe în proprietate publică s-a redus vertiginos în condițiile în care, din anii 1990 încoace, vechiul fond de stat s-a privatizat aproape în totalitate, iar numărul de locuințe finalizate anual din fonduri publice s-a redus în mod dramatic. 

Alocați buget adecvat creșterii fondului de locuințe sociale

Având în vedere realitățile socio-economice din România, descrise prin datele de mai sus, se impune ca statul român să înceapă de urgență un ambițios program de construcție de noi locuințe sociale, adecvate ca și calitate, și accesibile ca preț în funcție de veniturile celor eligibili conform Legii Locuinței. 

Puținele măsuri privind locuințele sociale din programul operațional numit „Incluziune și Demnitate Socială” (un nou Program Operațional al Fondurilor Europene promis pentru perioada 2021-2027) sunt insuficiente la nivelul României chiar și din punctul de vedere al combaterii sărăciei. În plus, însă, precum am demonstrat mai sus, criza locuirii afectează multe categorii de persoane, nu doar persoanele care trăiesc în sărăcie extremă și în condiții caracterizate de privațiuni materiale severe. 

Pornind de la cunoașterea nevoilor locale, Asociația Municipiilor ar trebui să solicite de la Guvernul României să aloce un buget anual adecvat pentru creșterea fondului de locuințe sociale în perioada 2021-2027. Sursele pentru acest buget pot veni atât prin Programul Guvernamental de Construcție de Locuințe Sociale, cât și prin Mecanismului European de Redresare și Reziliență – având în vedere faptul că Guvernul își asumă și alte investiții din această sursă. 

Un astfel de program de investiții publice în locuințe sociale s-ar alinia cu practicile europene actuale și planificate, pentru asigurarea unei tranziții verzi juste din punct de vedere social și pentru redresarea de după criza actuală. El are potențialul să contribuie la realizarea a patru obiective socio-economice interconectate: asigurarea de condiții adecvate de locuit pentru cât mai multe persoane ale căror venituri nu permit achiziționarea sau închirierea unei locuințe de pe piață; susținerea industriei de construcții și altor sectoare economice relevante; crearea de noi locuri de muncă; contribuție la eficientizarea energetică prin noi construcții de locuințe sociale și/ sau renovări care contribuie la creșterea fondului locativ public peste tot în țară unde este nevoie de asta, respectând cerințele Pactului Ecologic European. 

Blocul pentru Locuire,

https://bloculpentrulocuire.ro/

bloculpentrulocuire@gmail.com

Persoană de contact: Prof. univ. dr. Enikő Vincze – eniko.vincze10@gmail.com

MEMORANDUM: Decent Minimum Income and Adequate Social Housing for the Most Affected People

MEMORANDUM for
The President of Romania
The Government of Romania
The Ministry of Labour and Social Protection
The Ministry of Regional Development and Public Administration
The Ministry of European Funds

The Current Epidemiological Crisis Is Also a Social and Housing Crisis Emergency: We Demand Decent Minimum Income and Adequate Social Housing for the Most Affected People

In the context of the Covid-19 epidemic and the economic crisis that continues to worsen from one day to another, at the initiative of the Bloc for Housing, 53 organizations and over 100 persons with experience in fighting for social solidarity and providing support for vulnerable groups are calling on you with a series of appeals regarding the need to provide everyone’s effective access to the constitutional rights of decent living.

 

Continue reading MEMORANDUM: Decent Minimum Income and Adequate Social Housing for the Most Affected People

Manifesto for Housing Justice: Fighting the Pandemic of Capitalism and Racism

#stayhome #notstayingaside

The time has come for this political agenda to change radically: housing politics must satisfy the needs of the people and respect the right to housing as a universal right!

The time has come for the rich to pay for everything that they stole through workforce exploitation, real estate speculation, and the theft of the government’s resources to the disfavour of the many.

This is our manifesto:

Continue reading Manifesto for Housing Justice: Fighting the Pandemic of Capitalism and Racism

Despre BLOC

BLOCUL este o rețea decentralizată de organizații ce luptă pentru împuternicirea și organizarea politică a  comunităților împotriva injustiției locative.

BLOCUL s-a constituit în urma acțiunilor grupurilor militante: Căși sociale ACUM!, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, E-Romnja, Dreptul la Oraș.

BLOCUL are o structură deschisă celor care acționează pe baza principiilor adoptate și doresc să se implice în acțiunile sale comune.

BLOCUL s-a format în cadrul programului  “Întărirea coaliției pentru locuire din România prin reformularea revendicărilor față de locuirea publică” (Strengthening the Housing Justice Coalition in Romania through reframing the political claims for public housing) derulat de Fundația Desire (Cluj) în perioada februarie-iulie 2017, susținut de Rosa Luxemburg Stiftung (biroul Belgrad).

Manifest

Capitalismul și formarea pieței de locuințe: cauzele economice și politice ale precarizării și pauperizării locuirii

În ziua de azi, tot mai puțini avem locuințe adecvate, pentru că salariile noastre sunt prea mici și costurile locuinței sunt foarte mari. Jumătate din populația României cheltuie peste 40% din veniturile sale pe locuință, fiind afectată și de supra-aglomerare. Situația celor aflați în prag de sărăcie este și mai dramatică din aceste puncte de vedere. În plus, ei sunt deprivați de cele mai elementare condiții. Continue reading Manifest