BLOCUL este o rețea decentralizată de organizații ce luptă pentru împuternicirea și organizarea politică a comunităților împotriva injustiției locative.
Cea mai bună măsură pentru asigurarea dreptului/ accesului la locuință a grupurilor vulnerabile este cea a creșterii fondului de locuințe sociale în fiecare localitate în funcție de nevoile reale. Astfel, cazurile cele mai vulnerabilizate de privațiuni materiale vor putea să fie prioritizate în procesul de atribuire de locuință socială în timp ce nu s-ar nega nici dreptul la locuință socială al altor categorii îndreptățite la ele conform legii locuinței. O astfel de abordare ar asigura ca locuința socială să nu funcționeze doar ca un instrument al incluziunii sociale, ci și ca un factor prin care statul reglementează piața rezidențială venind în sprijinul celor care au nevoie de o locuință adecvată la un preț accesibil în funcție de veniturile lor. Mai departe, o astfel de abordare ar preveni procesele de segregare rezidențială, creând spații rezidențiale de bună calitate pentru toți. Pentru a atinge acest deziderat, modificarea legii locuinței trebuie să includă o serie de măsuri cu privire la aspectele instituționale și financiare ale realizării prin construcție sau prin alte metode de locuințe sociale, precum și ale administrării acestora prin implicarea asociațiilor de chiriași în luarea deciziilor de către direcțiile de specialitate ale primăriilor.
Citiți în continuare propunerea integrală cu titlul “Dreptul la locuire/ acces la locuire pentru grupuri vulnerabile. Aspecte și recomandări legislative” făcută de colega noastră Prof. univ. dr. Enikő Vincze, membră a C2 Consiliul Economic și Social România (CES), către Comisia temporară pe locuire a CES România.
Prin decizia E/C.12/ROU/Q/6 din 15.11.2021, Consiliul Economic și Social al Organizației Națiunilor Unite, pe baza propunerilor Comitetului pentru Drepturi Economice, Sociale și Culturale a inclus dreptul la locuință adecvată pe lista problemelor ce trebuie monitorizate în România, în conformitate cu prevederile Convenției Internaționale cu Privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale, adoptată de Adunarea Generală a ONU în decembrie 1966.
Acest moment este o victorie a luptei pentru dreptate locativă în România! Presiunea din partea activismului politic din acest domeniu trebuie să continue pentru a impune statului român și administrațiilor publice locale să își respecte obligațiile cu privire la asigurarea în fapt pentru toți a dreptului la locuire și dreptului la locuință adecvată.
În atenția membrilor și membrelor Consiliului Local al Sectorului 1 În atenția Comisiilor de Specialitate din cadrul Consiliului Local al Sectorului 1: – Comisia de Sănătate și Protecție Socială – Comisia de administraţie publică locală, juridică, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor şi patrimoniu
Petiție cu privire la proiectul de hotărâre privind aprobarea modelului de contract-cadru pentru închirierea locuințelor cu destinație social având ca proprietar/administrator Direcția Socială de Asistență Socială și Protecția Copilului Sector 1
Stimate consiliere și stimați consilieri, subsemnatele semnatare am luat act cu îngrijorare de proiectul de hotărâre inițiat de Primarul Sectorului 1, privind contractul-cadru pentru închirierea locuințelor sociale, aflat în dezbatere publică până la data de 12.04.2021:
Detaliem mai jos argumentele pentru care considerăm că acest proiect nu respectă prevederile naționale impuse de Legea Locuinței, pe care vă rugăm să le luați în considerare în exprimarea votului dumneavoastră:
1. Potrivit Legii Locuinței 114/1996, art. 44: ”Contractul de închiriere se încheie de către primar sau de către o persoană împuternicită de acesta cu beneficiarii stabiliți de consiliul local, pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de prelungire pe baza declarației de venituri și a actelor doveditoare necesare conform prevederilor legale”.
Contrar acestei prevederi, modelul de contract cadru din proiectul de hotărâre inițiat de Primăria Sectorului 1 stipulează la art. 4 (1): ”Termenul de închiriere este de maxim 5 (cinci) ani”.
2. Totodată, potrivit articolului 4 (5) din acest proiect de hotărâre: ”Dacă în urma analizei Comisia de Specialitate de la nivelul Sectorului 1 va constata că din punct de vedere material nu se mai mențin condițiile care au determinat atribuirea locuinței către acel locatar, va înștiința locatorul despre faptul că respectiva locuință urmează a fi atribuită unei alte persoane înscrisă pe lista de așteptare”.
În raport cu Legea Locuinței, această prevedere este excesivă și neclară din punct de vedere juridic, lăsând loc de interpretări arbitrare, suplimentare prevederilor din Legea 114/1996. Astfel, nu este clar ce se înțelege prin constatarea ”că din punct de vedere material nu se mai mențin condițiile care au determinat atribuirea locuinței către acel locatar” și care sunt criteriile pe baza cărora se va face această re-evaluare. Dacă, să presupunem, o familie beneficiară de locuință socială câștigă, în total, 2000 de lei în loc de 1400 cât câștiga în momentul repartiției, din punct de vedere tehnic se poate considera că nu s-au menținut condițiile materiale inițiale, deși din punct de vedere legal familia în cauză este în continuare îndreptățită prin lege să beneficieze de o locuință socială. În acest context, sesizăm riscul ca respectiva Comisie de Specialitate să aplice criterii de re-evaluare suplimentare și contrare Legii Locuinței.
De asemenea, considerăm această prevedere a reevaluării ca fiind excesivă și datorită faptului că Modelul de contract-cadru anterior, precum și Legea Locuinței, impun deja, pentru prelungirea contractului, depunerea de către beneficiar a declarației de venituri și a actelor doveditoare.
Prin urmare, pe baza argumentelor expuse mai sus, înțelegem că rolul acestor modificări propuse de Primăria Sectorului 1 la modelul de contract-cadru pentru închirierea locuințelor sociale este de a descuraja și intimida beneficiarii, respectiv de a impune obstacole birocratice suplimentare pentru a împiedica prelungirea contractelor de închiriere.
Acest fapt este relevat chiar în referatul de aprobare elaborat de DGASPC Sector 1, ce arată că noile restricții propuse se întemeiază pe judecăți morale asupra beneficiarilor, că aceștia nu sunt suficient de motivați să își depășească starea de vulnerabilitate socială:
”din practică, s-a constatat că beneficiarii acestor locuințe sociale prin reînnoirea la cerere a contractelor sociale pentru o nouă perioadă de 5 ani nu sunt suficient stimulați să depășească situația materială precară în care se găsesc într-un interval de timp rezonabil, acceptând pe termen foarte lung să ocupe aceste locuințe, împiedicând astfel posibilitatea altor familii aflate în impas să acceseze astfel de beneficii, întrucât numărul de locuințe sociale pe care le poate pune la dispoziție fiecare unitate administrativ-teritorială este limitat față de nevoile reale ale comunității pe care o reprezintă.”
Deci, totodată, referatul de aprobare arată că administrația Sectorului 1 îi învinovățește pe beneficiarii de locuințe sociale pentru faptul că cele peste 700 de familii de pe listele de prioritate în Sectorul 1 așteaptă de ani de zile o astfel de locuință. Aceasta cu toate că, potrivit Legii Locuinței și Codului Administrativ, autoritatea locală are obligația de a furniza acest serviciu public în acord cu nevoile populației. Contrar acestor prevederi și prin modificările propuse, administrația locală pune în competiție beneficiarii de locuințe sociale, care la rândul lor au așteptat ani de zile repartiția, cu solicitanții de locuințe sociale.
Prin urmare, contrar Referatului de aprobare ce notează, la evaluarea impactului social al proiectului, sintagma ”Nu este cazul”, această hotărâre are un impact social semnificativ, ce trebuie analizat în mod onest și adecvat.
În opinia noastră, această propunere face parte dintr-o serie de măsuri anti-sociale pe care Primăria Sectorului 1 intenționează să le aplice, printre care numim și iminentul proiect de abrogare a ajutorului de chirie acordat prin HCL 144/2020, pentru solicitanții de locuințe sociale.
Ne poziționăm ferm împotriva oricăror încercări de limitare a drepturilor sociale, dat fiind că Primăria Sectorului 1, ca autoritate publică locală, are obligația de a răspunde nevoilor tuturor cetățenilor săi, inclusiv și mai ales celor aflați în situații de vulnerabilitate socială.
Cu stimă,
Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire
ActiveWatch
Asociația Sprijinirea Integrării Sociale (ASIS)
Asociația O2G – Ofensiva Generozității
ARAS – Asociația Română Anti-SIDA
CeRe: Centrul de Resurse pentru participare publică
În 22.02.2021, Blocul pentru Locuire a transmis către Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene o propunere privind utilizarea unor fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență, dar și câteva reforme necesare în politica guvernamentală a locuirii, în vederea creșterii fondului de locuințe sociale.
Am propus alocarea a 2.9 miliarde de euro pentru realizarea de 128.683 de noi locuințe sociale (prin construcție sau prin renovare unor clădiri publice convertite în clădiri de locuințe sociale). Atât a fost nevoia de locuință socială identificată de MDRAP în 2018 la nivel de țară.
Printre reformele propuse, se află și următoarele două: Constituirea unor Asociații de Chiriași ai locuințelor sociale, care să participe la deciziile privind administrarea fondului de locuințe sociale ca bun public, respectând principiul conform căruia locuința socială este inalienabilă. Înființarea la nivel local a unor întreprinderi publice care să realizeze construcțiile și mentenanța locuințelor sociale.
Am prezentat propunerea noastră în formatul cerut de MIPE în contextul dezbaterilor publice legate de PNRR, care au fost derulate în această lună și cu organizații ale societății civile, făcând referire la obiectivele documentelor programatice ale UE.
Propunerea BPL a fost susținută de mai multe organizații: Căși sociale ACUM, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, Dreptul la Oraș, Asociația E-Romnja, Asociația Roma Just, Asociația Quantic, Fundația Desire, Policy Centre for Roma and Minorities, Federația Organizațiilor Neguvernamentale pentru Servicii Sociale, Organizația Umanitară Concordia, Human Catalyst, Federația Sindicatelor Libere din Comerț, Sindicatul Liber al Învățământului Preuniversitar Clujean, Institutul pentru Solidaritate Socială, Coaliția pentru Egalitate de Gen.
