Szociális lakásokat 2, és nem 20 éven belül!

Akár bérelni, akár vásárolni szeretne, a lakások egyre drágulnak. Románia a legrosszabb helyen áll az EU-ban ebben a tekintetben: nálunk van a legtöbb túlzsúfolt lakás és a jövedelmekhez képest itt a legmagasabbak a lakhatási költségek! 

Miért? A helyi önkormányzatok mélyen elhanyagolták jogi szerepüket abban, hogy szociális lakásokat biztosítsanak azoknak, akiknek szükségük van rá, vagyis az átlagjövedelem alatti bevétellel rendelkező embereknek. Legtöbben azonban ebben a helyzetben találjuk magunkat. 

Követeljük a bukaresti, kolozsvári és temesvári önkormányzatok tanácshatározatát a helyi közigazgatás azon kötelezettségére vonatkozóan, hogy a kérelmezéstől számított legfeljebb 2 éven belül szociális lakást biztosítson minden jogosult polgár számára. 

Írja alá a városával kapcsolatos petíciót lent!

Miért van szükség önkormányzati szociális lakásokra?

A városok fejlődnek, és velük együtt a megélhetési költségek is óriási mértékben emelkednek. Egyes társadalmi kategóriák számára a probléma észrevétlen maradhat, de mi történik a többiekkel? Mi történik az átlagjövedelemmel rendelkező és annak felét bérleti díjakra és törlesztőrészletekre költő anyákkal, nagybácsikkal, barátokkal és rokonokkal, akik a mindennapi megélhetésért küzdenek? 

Különösen most, a világjárvány kontextusában mozgósítanunk kell magunkat a több százezer emberért, akik prekárius körülmények között élnek, folyamatosan kockáztatva egészségüket. Együtt kell felkészülnünk arra a pillanatra is, amikor a gazdasági válság miatt sok munkahely megszűnik, képtelenné téve számtalan ember számára a lakásköltségek (bérleti díj vagy hitel) kifizetését. 

Ennek a globális kihívásnak a leküzdése érdekében meg kell oldani a lakhatási válságot. A megfelelő és a jövedelem szempontjából megfizethető lakhatásnak nem távoli álomnak kell lennie, hanem valóságnak, legfeljebb 2 éves futamidővel!

Mit jelentenek a szociális lakások és kinek van erre joga?

A szociális lakások köztulajdonban levő ingatlanok, amelyeket támogatott bérleti díjakkal utalnak ki magánszemélyeknek vagy családoknak, akiknek gazdasági helyzete nem teszi lehetővé a saját lakáshoz való hozzáférést vagy a piaci feltételek mellett lakás bérlését. 

Az állampolgárok akkor igényelhetnek szociális lakást, ha jövedelmük nem haladja meg az átlagbért.

Jelenleg mi a probléma a szociális lakosákkal?

A szociális lakásokhoz való hozzáférés korlátozott, bonyolult formalitások szükségesek hozzá, illetve a kérvényezők közül sokan évről-évre át kell vergődjenek az éves dosszié összeállításának bonyolult folyamatán, arra kényszerülve, hogy akár 20 évet is várjanak egy lakásra.

Hogyan tudjunk megoldani a problémát és mit kérünk a leendő tisztviselőktől?

  • Kérjük, hogy a polgármesteri, alpolgármesteri és helyi tanácsosi pozíciókra újonnan megválasztott személyek megfelelő közszolgáltatásokat nyújtsanak, amelyek magukban foglalják a helyi igényeket kielégítő és az önkormányzat kötelezettségei közé tartozó szociális lakásállomány biztosítását.
  • Kérjük, hogy a közigazgatás a lakhatás problémájában érdekelt legyen és innovatív megoldásokat találjon az állampolgárok egyik legnagyobb problémájára: az ingatlanpiaci lakások túlzott és folyamatosan növekvő költségeire.
  • Kérjük, hogy a közigazgatás, a lakásügyi törvénynek és a közigazgatási törvénykönyvnek megfelelően, hozzon döntéseket a szociális lakásalap megvalósítására, akár új építésekkel, akár a meglévő épületek rehabilitációjával, annak érdekében, hogy a jogosult állampolgároknak a lehető legrövidebb időn belül szociális lakhatásokat kínálhassanak.

Segítenél? Kapcsolódj be! Írd alá a petíciót és add tovább!

Miért fontos, hogy aláírd?

A jövőben megválasztott tisztviselők felelőssé tétele annak érdekében, hogy senkit sem hagyjanak megfelelő lakhatás nélkül, azáltal, hogy innovatív megoldásokat találnak, amelyek minden jogi eszközt alkalmaznak a lakásválság megoldására. 

Mivel a Covid-19 járvány megmutatta, mennyire kiszolgáltatottak vagyunk mindannyian, és hogy csak szolidaritás révén lehet a város igazán mindenkié. 

Mivel a lakhatás elsődleges szükséglet, és a lakhatáshoz való jog egyetemes emberi jog. Otthon gondoskodunk az egészségünkről és erőt gyűjtünk a munkához, a tanuláshoz és a társadalmi részvételhez. Ehhez először is megfelelő és a jövedelemhez képest megfelelő lakásra van szükség.

Campania LOCUINȚE SOCIALE ÎN 2 ANI, NU 20!

Criza locuirii în care ne aflăm înseamnă supraaglomerare, cheltuieli uriașe pentru locuire, evacuări, pierderi și suferințe nenumărate. Locuințele sociale și publice sunt un element necesar în rezolvarea acestei crize! Însă autorităților nu le pasă: nu măresc numărul de locuințe, nu ușurează accesul și nici nu sunt transparente cu gestionarea celor pe care le au!

Noi, activiste și activiștii de la BLOC, am creat o strategie prin care să luăm pași concreți pentru accesul la locuire!

Petiția noastră presează autoritățile locale să pună o limită de 2 ani pentru termenul în care pot fi distribuite locuințele sociale. O dată ce strângem suficiente semnături, petiția o depunem la Consillile Locale din București, Cluj și Timișoara și vom presa autoritățile să adopte măsura. Acest prim pas va crea efecte pe termen lung ce, împreună cu alte acțiuni, vor duce la ușurarea poverii locuirii scumpe în România.

Practic, am pregătit deja tot: proiectul de Hotărâre și Referatul doveditor! Tot ce trebuie consiliile să facă este să adopte măsura!

Însă înainte de asta, avem nevoie de semnături!

Implică-te! Semnează și dă mai departe!

#CrizaLocuirii #LocuințeSocialeAcum #2aniNU20

1 Mai – Locuințe, nu profit! Muncă, nu exploatare! 

 

APEL

De 1 mai, ziua internațională a muncii, a lucrătorilor și lucrătoarelor, Blocul pentru Locuire (BPL) lansează campania “Locuințe, nu profit! Muncă, nu exploatare!” Campania se va derula de-a lungul lunii mai 2020 prin difuzarea mai multor materiale și evenimente online despre legătura între muncă și locuire. Ea este parte din inițiativa BPL de mobilizare politică pentru locuințe publice, singurul instrument ce poate să asigure accesul tuturor, indiferent de venitul pe care îl câștigă, la locuință adecvată și sigură. 

Blocul pentru Locuire este o  rețea națională decentralizată de organizații și grupuri ce luptă pentru împuternicirea și organizarea politică a comunităților împotriva injustiției locative formată din organizațiile: Căși Sociale Acum! (Cluj), Asociația E-Romnja, Dreptul la Oraș (Timișoara), RomaJust și Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire (București). 

De ce este nevoie de o astfel de campanie?

Pentru că România este printre țările unde angajatorii pot exploata cu cea mai mare ușurință forța de muncă ieftină, iar investitorii pot face cele mai mari profituri pe piața imobiliară și cea de locuințe. Această situație trebuie să se schimbe! 

Pentru că situația materială a lucrătorilor este definită atât prin veniturile lor, cât și prin costurile locuirii. Astfel, salariile mici și costurile mari ale locuirii (chiria privată sau creditul imobiliar, întreținerea locuinței, utilitățile), împreună duc la sărăcirea lucrătorilor și lucrătoarelor. Acest lucru trebuie să se schimbe! 

Conform datelor Eurostat din 2018, UN SFERT din populație are venituri sub pragul de sărăcie iar rata sărăciei printre angajați a fost de 15%. O TREIME din populație a suferit de sărăcie-și-excluziune-socială adică, pe lângă sărăcia venitului, a fost confruntată cu privațiuni materiale severe, printre care incapacitatea de a plăti chiria și utilitățile. Unde sunt familii cu trei copii sau mai mulți această rată a fost de 57.6%. La începutul anului 2020, UN SFERT din angajații cu normă întreagă câștigau salariul net minim pe economie de 1346 lei! Raportate la nevoile pentru un trai decent, calculate la aproximativ 2700 lei pentru o singură persoană, cifrele arată prăpastia uriașă dintre nevoi și venituri pentru milioane de oameni!

În ceea ce privește piața imobiliară, România are cele mai mici impozitări ale veniturilor din chirii din Europa și, în general, afacerile imobiliare sunt avantajoase aici, deoarece costul proprietăților imobiliare și chiriile sunt stabilite în euro. În ultimii 10 ani, euro s-a apreciat în continuu față de RON, în medie, cu ceva mai mult de 2% pe an. În plus, taxa de profit (16%) este una dintre cele mai scăzute în UE! Piața ipotecară din România rămâne redusă, după standardele internaționale, la doar 7,82% din PIB în 2019. Cu toate acestea, din 2008 până în 2018, numărul de credite pentru locuințe au crescut cu aproape 17% pe an, iar dobânzile pentru creditele imobiliare practicate de bănci sunt printre cele mai mari între statele membre ale UE.

De aceea, o campanie pentru o politică locativă, care asigură accesul efectiv al tuturor la locuințe adecvate, trebuie să țintească și revendicări din domeniul drepturilor muncii: asigurarea unui venit decent și accesul la o locuință publică, împreună îmbunătățesc traiul tuturor. Din acest motiv, atât în “Manifestul pentru Dreptate Locativă. Manifest împotriva pandemiei capitalismului și rasismului”, cât și în “Memoriul pentru venit minim decent și locuințe sociale adecvate”, publicate în martie și aprilie 2020, Blocul pentru Locuire a formulat o viziune despre o nouă politică necesară pe ambele planuri.    

Probleme ale muncii și locuirii în contextul crizei curente

Covid-19 ne afectează pe toate și toți. Dar ne afectează în mod inegal. Asta și pentru că inegalitățile de venit, inegalitățile locative și cele teritoriale au dezavantajat și dinainte de criza curentă persoanele care azi sunt cele mai afectate. 

Criza epidemiologică este și o criză socială și locativă. Ea demonstrează vulnerabilitatea forței de muncă ieftine atât în fața reducerii activității companiilor la care lucrează sau în fața restricțiilor muncile informale, cât și în privința condițiilor inadecvate de locuire și plata costurilor locuirii. 

Ne gândim aici în primul rând la cei mai dezavantajați, care și până acum au suferit de pe urma locuirii în zone marginale, subdezvoltate, stigmatizate și/ sau au suferit de pe urma evacuărilor. Mai departe, ne gândim atât la cei care nu au proprietăți și stau în chirie privată, cât și la cei care au datorii apăsătoare aferente unor credite cu rate mari, dar și la unii proprietari de locuințe, fără credite imobiliare, care au venituri modeste sau chiar suferă de sărăcie și excluziune socială. 

Ne gândim la milioanele de persoane nevoite să accepte contracte de muncă formale sau informale în țară sau în străinătate, care le lezează demnitatea și pun în pericol siguranța, pentru venituri la limita supraviețuirii, de pe-o zi sau lună la alta, care îi forțează să locuiască în condiții inadecvate și nesigure.

Ce ne propunem prin această campanie?

Campania noastră își propune să contribuie la conștientizarea impactului pe care problemele menționate mai sus le au asupra lucrătorilor și lucrătoarelor cel mai grav afectați/ afectate de criza socială și locativă – care nu a început azi, dar este agravată acum de criza epidemiologică curentă: 

  • persoanele cu venituri mici și cu locuri de muncă nesigure (angajate în economia formală sau lucrătoare în economia informală, în România sau în străinătate), în condițiile în care în 27 aprilie au fost suspendate aproape 1.028.000 și au fost încetate peste 260.000 de contracte de muncă); 
  • oamenii care locuiesc în locuințe supraaglomerate, trăiesc în spații locative neconvenționale și/sau fără utilități, tocmai pentru că nu au bani suficienți să trăiască altfel; 
  • cei care plătesc cu greu costurile mari ale locuirii (chiria privată, ratele creditelor, utilitățile) pentru că au venituri mici, și din acest motiv sunt în riscul de a rămâne fără locuință adecvată; 
  • oamenii care trăiesc în localități care au rămas subdezvoltate pentru că nu sunt profitabile din punctul de vedere al capitalului, dar nici al statului promotor al economiei de piață. 

Prin materialele difuzate în această campanie vrem să contribuim și la mobilizarea oamenilor pentru dreptate locativă și drepturile muncii. Subliniem că aceste probleme sunt chestiuni politice și necesită remedii sistemice, ele nefiind pure întâmplări personale sau provocări pe care indivizii le-ar putea soluționa prin propriile forțe. Ele nu au fost generate, ci scoase la suprafață și amplificate de Covid-19. De aceea, soluționarea lor impune schimbări radicale și de lungă durată ale politicii locative și salariale practicate de statul român. 

Nu putem lăsa ca politica post-criză să reia politicile de austeritate și de sprijinire a capitalului și a goanei după profit. Recunoașterea financiară și simbolică adecvată a muncii, precum și asigurarea de condiții de locuire decente pentru lucrători și lucrătoare, la prețuri accesibile în funcție de veniturile lor, trebuie să stea la baza unor schimbări sistemice. Acestea sunt necesare pentru ca niciun om să nu mai fie exploatat la locul de muncă și nimeni să nu mai fie nevoit să trăiască în condiții improprii, ce încalcă demnitatea umană. 

Alătură-te demersurilor noastre pentru locuire pentru toți și toate și respectarea drepturilor muncii! Spune NU profitului și NU exploatării!

Trimite-ne un mesaj pe facebook sau email, bloculpentrulocuire@gmail.com.

Venit minim decent și locuințe sociale, pentru persoanele cele mai afectate de criza Covid-19

În contextul epidemiei Covid-19 și al crizei economice ce se agravează de la o zi la alta, la inițiativa Blocului Pentru Locuire, 53 de organizații și peste 100 de persoane cu experiență în domeniile solidarității sociale și sprijinului pentru grupuri vulnerabile, adresează Președinției,  Guvernului României  și Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației, precum  și Ministerul Fondurilor Europene, Memoriul „Actuala criză epidemiologică este și o criză socială și locativă. Urgență maximă: venit minim decent și locuințe sociale adecvate pentru persoanele cele mai afectate”.

Ce revendicăm?

Măsuri legate de nevoia de a asigura accesul efectiv al tuturor la drepturile constituționale privind traiul decent.

De ce?

Criza cu care ne confruntăm este fără precedent și impune măsuri excepționale. Această criză ne afectează pe toți. Dar ne afectează în mod inegal. Și asta nu doar din cauza efectelor sale imediate, ci și pentru că rata sărăciei și inegalitatea de venit au fost întotdeauna foarte mari în România. Pentru a contracara adâncirea sărăciei, precum și a inegalităților sociale și economice, este nevoie de măsuri speciale pentru susținerea persoanelor cele mai afectate de această criză multiplă.

Solicităm implementarea următoarelor măsuri sociale și locative:

1. Acoperirea serviciilor și beneficiilor sociale și a diverselor ajutoare în timpul stării de urgență pentru toate persoanele din grupurile vulnerabile, așa cum sunt definite acestea în Legea asistenței sociale,precum și a nevoii de personal a direcțiilor de specialitate, prin alocarea din bugetul central a unor sume adecvate tuturor primăriilor, respectiv Direcțiilor de asistență socială și medicală din țară, în funcție de nevoile locale.

  1. 2. Îmbunătățirea sistemului de asigurare a venitului minim garantat prin:

a) creșterea plafonului venitului minim garantat, în vederea asigurării tuturor persoanelor resursele financiare necesare pentru a acoperi valoarea coșului minim pentru un trai decent;
b) modificarea de urgență a condițiilor de alocarea venitului minim garantat, în sensul de a facilita accesul la acest drept tuturor persoanelor care au venituri la nivelul venitului minim pe economie sau sub acesta; eliminarea tuturor condițiilor care privează persoanele cu venituri mici de obținerea venitului minim decent;
c) elaborarea de urgență a unor proceduri rapide și simplificate de accesare a venitului minim garantat conform celor de mai sus; eliminarea tuturor condițiilor care privează persoanele cu venituri mici de obținerea venitului minim decent;
d) respectând condițiile de mai sus, venitul minim garantat din România, care acum abia asigură supraviețuirea în sărăcie și este foarte restricționat, ar putea deveni venitul minim decent propus acum un an Comisiei Europene de către Comitetul Economic și Social European.

3. Măsuri privind accesul la locuire și la utilități prin: 

a) creșterea numărului de locuințe sociale prin diverse mijloace (construcție, reconversie, expropriere, etc), astfel încât ele să răspundă nevoilor locale reale;
b) adoptarea modelului “locuință înainte de toate” (housing first) în distribuirea de locuințe sociale și susținerea persoanelor beneficiare printr-un pachet integrat de măsuri sociale și medicale, pentru cât timp au nevoie de ele;
c) susținerea unei ordonanțe guvernamentale cu privire la interzicerea și prevenirea tuturor evacuărilor care lasă persoanele evacuate fără alternative locative adecvate, dincolo de perioada stării de urgență;
d) susținerea implementării sistemului de tarife sociale pentru utilități în relație cu furnizorii de apă, curent electric și gaz, în vederea asigurării accesului la aceste servicii și pentru consumatorii vulnerabili – conform definiției din Legea energiei: “clientul vulnerabil este clientul final aparținând unei categorii de clienți casnici care, din motive de vârstă, sănătate sau venituri reduse, se află în risc de marginalizare socială și care, pentru prevenirea acestui risc, beneficiază de măsuri de protecție socială, inclusiv de natură financiară”.

Pentru cine?

Pentru persoanele care:

– aveau câștiguri salariale la nivelul salariului minim pe economie, iar acum, din cauza stării de urgență, și-au pierdut locul de muncă, intrând în șomaj sau în șomaj tehnic, astfel încât veniturile lor s-au redus și mai mult;

– din cauza stării de urgență nu se pot deplasa pentru a face muncile informale sau ziliere din care își asigurau traiul de pe-o zi la alta;

– s-au întors recent în România și nu au cum să își găsească acum un loc de muncă;

– s-au confruntat cu sărăcia și excluziunea socială, încă de dinainte de izbucnirea crizei, fiind neglijate de către politicile sociale și de dezvoltare ale României;

– aflându-se în situațiile de mai sus, nu-și pot plăti utilitățile și/sau, după caz, chiriile, fiind în risc să fie date afară din locuință și să devină persoane fără adăpost;

– nu au resurse pentru a achiziționa sau închiria o locuință de pe piață;

– sunt găzduite temporar în centre de adăpost sau centre rezidențiale;

– din cauza lipsei de alternative locative, sunt nevoite să continue să trăiască în locuințe neconvenționale, fără acces la utilități, în condiții de supraaglomerare, sau în mediu toxic, sau în riscul de a fi evacuate din spațiile sau de pe terenurile pe care le ocupă fără acte.

Găsiți mai jos varianta integrală a Memoriului „Actuala criză epidemiologică este și o criză socială și locativă” și lista organizațiilor și persoanelor semnatare, toate având experiență în domeniile solidarității sociale și sprijinului pentru grupuri vulnerabile.



APEL CĂTRE SOCIETATEA CIVILĂ – NU TOLERAȚI RASISMUL INSTITUȚIONAL!

Gala Premiilor Participării Publice nu ar trebui să accepte nominalizări din partea unor instituții care încalcă drepturile omului

Grupurile membre ale BLOCULUI pentru LOCUIRE atrag atenţia că prin premierea Municipalității Cluj-Napoca (Premiul “Om cu om facem bugetul” și Premiul “Pe fir cu cetățenii”), Centrul de Resurse pentru Participare Publică (CeRe) a recompensat, în cadrul ediției a X-a a Galei Premiilor Participării Publice, o instituţie amendată de două ori de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD).

Primăria Cluj-Napoca a fost sancționată prin Hotărârea nr. 441 din 15.11.2011 a Colegiului Director al CNCD, aceasta constatând că evacuarea comunităţii de etnie romă de pe strada Coastei, relocarea şi izolarea acesteia în apropierea gropii de gunoi din Pata Rât şi a staţiei de deşeuri chimice ale oraşului intră sub incidenţa mai multor articole ale O.G. 137/2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare. Primăria a primit o amendă contravenţională pentru “refuzarea acordării pentru un grup de persoane a unor drepturi…”, precum și una pentru “comportamentul … cu caracter de instigare la ură rasială sau națională care are ca scop sau vizează atingerea demnității ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptat împotriva unui grup de persoane sau unei comunități…”, și a fost avertizată pentru “comportamentul său care avea ca scop mutarea sau alungarea unui grup de persoane dintr-un cartier sau dintr-un imobil din cauza apartenenței acestuia la o anumită rasă, naționalitate, etnie…”

De asemenea, Primăria Cluj-Napoca a fost sancționată prin amendă contravențională de CNCD prin Hotărârea nr. 531 din data de 27.09.2017 datorită criteriilor sale discriminatorii de atribuire de locuințe sociale în oraș. Hotărârea a constatat că “în calitatea sa de autoritate publică care are obligația respectării drepturilor omului”, Primăria Cluj-Napoca “a discriminat un grup de persoane din cauza apartenenței acestora la o anumită rasă, naționalitate, etnie, categorie socială sau la o categorie defavorizată … prin refuzarea acordării serviciilor publice administrative șii juridice și prin refuzarea acordării unor persoane unui grup de persoane a unor drepturi sau facilități.” CNCD a constatat că “acordarea unui punctaj de numai 5 puncte pentru obținerea de locuințe sociale de către persoanele fără studii sau studii primare, 10 puncte pentru persoanele cu dizabilități în comparație cu acordarea de 40 puncte pentru persoanele care au studii universitare și 45 puncte pentru cei cu studii doctorale, are ca efect restrângerea dreptului la locuire (conform prevederilor Legii nr. 448/2006), astfel este discriminatorie conform O.G. nr. 137/2000.” Municipiul Cluj-Napoca și Primarul Municipiului Cluj-Napoca au contestat Hotărârea CNCD la Curtea de Apel Cluj, care a apreciat că CNCD le-a “aplicat în mod legal și temeinic amenda contravențională” și a respins acțiunea lor de contestare ca neîntemeiată. În momentul de față, cazul se află la Înalta Curte de Casație și Justiție a României.

Credem că, datorită faptelor contravenționale identificate de hotărârile Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, CeRe ar trebui să retragă premiile acordate Primăriei Municipiului Cluj-Napoca cu ocazia ediției a X-a a Galei Premiilor Participării Publice, astfel exprimându-și solidaritatea cu victimele practicilor sale de evacuare și de excludere de la locuințe sociale adecvate în oraș.

Mai mult, atenționăm asupra nevoii de a (re)cunoaște cum manipulează Primăria Municipiului Cluj-Napoca “transparența decizională” sau “bugetarea participativă” în vederea justificării unei dezvoltări urbane care împinge persoanele cu venituri reduse în afara orașului. În octombrie 2017, primăria a inaugurat Centrul de Inovare și Imaginație Civică (beneficiara premiului “Pe fir cu cetățenii”), al cărui primă inițiativă a fost lansarea Concursului de soluții pentru reabilitarea Parcului Feroviarilor. Cu câteva luni înainte, după ce parcul a intrat în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca, Fundația AltArt a demarat proiectul “Ars Publica. Res Publica”, “dedicat activării Parcului prin cultură și procese participative.” De la ideea “regenerării urbane participative” realizate împreună cu locuitorii de azi ai teritoriului, prin concursul demarat de OART și Primăria Cluj-Napoca, parcul a fost transformat într-un instrument al unei regenerări urbane dominate de dezvoltatorii imobiliari din zonă, imaginând parcul din punctul de vedere al viitorilor locatari cu venituri mai mari și al turiștilor. În ce privește programul Primăriei Cluj care a luat premiul “Om cu om facem bugetul”, observăm cum s-a transformat proiectul “Parcul Est – Parcul Între Lacuri”, aflat printre propunerile câștigătoare ale bugetării participative în 2017. Primăria urma să implementeze acest plan începând cu 2018, dezvoltând un parc natural cu acces liber, propunere susținută de 40.000 de clujeni. În loc să sprijine acest proiect, în februarie 2019, primarul municipiului Cluj-Napoca a pus pe agenda Consiliului Local ideea realizării unui Aquapark privat pe terenul proprietate publică destinat anterior proiectului Parcul Est, o investiție estimată la 42 de milioane de euro, argumentând că acesta este primul pas în reabilitarea zonei, urmând apoi să se amenajeze și parcul natural.

Pentru a preveni situaţii viitoare în care instituţii/firme/organizaţii cu politici sau discursuri rasiste ar putea primi premii din partea societăţii civile, considerăm că este necesară stabilirea unui set minim de criterii de eligibilitate pentru înscrierea la Gala Premiilor Participării Publice şi alte evenimente similare. Acestea ar trebui să excludă ca neeligibile instituţii/firme/organizaţii care au fost amendate de CNCD sau faţă de care a fost sesizat CNCD, precum şi instituţii/firme/organizaţii care promovează un discurs public rasist sau instigator la ură faţă de grupurile marginalizate.

Astfel, înscrierea la Gala Premiilor Participării Publice (şi la alte evenimente similare) ar respecta criteriile minime corespunzătoare legislaţiei în vigoare pentru protecţia drepturilor omului: OUG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Strategia Guvernului României de Incluziune a Cetăţenilor Români Aparţinând Minorităţii Rome, Legea 116/2002 privind prevenirea și combaterea marginalizării sociale, Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap. Considerăm necesară includerea acestor criterii minime şi angajarea constantă şi consecventă a organizaţiilor societăţii civile în semnalarea şi combaterea rasismului instituţional şi a discursurilor instigatoare la ură.

BLOCUL pentru Locuire este o rețea descentralizată de organizații ce luptă pentru împuternicirea și organizarea politică a comunităților împotriva injustiției locative. BLOCUL s-a constituit în 2017, în urma acțiunilor grupurilor militante pentru dreptul la locuire, dreptate locativă și dreptul la oraș: Căși sociale ACUM!, Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, E-Romnja, Dreptul la Oraș, Asociația Chiriașilor Cluj, RomaJust Asociația Juriștilor Romi, dar și a Forumurilor pentru justiție locativă organizate împreună în ultimii ani.

bloculpentrulocuire.ro

bloculpentrulocuire@gmail.com

Viitorul Locuirii în Era Evacuărilor

29028010_1717476881646462_5087077956803624960_n

Blocul pentru Locuire (Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, E-Romnja, Căși Sociale Acum, Gazeta de Artă Politică și Dreptul la Oraș-Timișoara) vă invită joi 15 martie 2018 la o dezbatere și prezentare în care explorăm scenarii de viitor cu privire la locuire în orașele noastre.
În contextul actual, în plină financializare a locuirii, gentrificare a orașelor și segregare acută, viitorul spațiilor urbane este previzibil: evacuări, credite și mai multe cu datorii și mai mari, deposedări și ocuparea spațiilor publice de către interesele elitelor financiare.
Pornind de la observațiile și experiența organizațiilor implicate, vom încerca împreună să schițăm viitorurile posibile ale orașelor noastre și cum să intervenim asupra lor..

Căși sociale ACUM / Social housing NOW din Cluj lansează în premieră la acest eveniment numărul 3 al “Cărămida. Ziarul Dreptății Locative”. Tematica acestui număr este: “Rasismul la noi acasă.”

Evenimentul este organizat ]n cadrul programului Fundației Desire din Cluj “BLOCUL PENTRU LOCUIRE (Block for Housing) – action platform for housing justice in Romania” sprijinit de Rosa Luxemburg Stiftung.

Solidaritate cu familiile evacuate!

În data de 6 iunie familia Lăcătuș a fost evacuată de pe str. Anton Pann nr. 22 din orașul Cluj, din proximitatea Pieței Abator și Parcului Feroviarilor, o zonă aflată într-o agresivă “regenerare urbană” ce produce profit enorm pentru dezvoltatorii imobiliari și alungă din această vecinătate oamenii cu venituri modeste. Continue reading Solidaritate cu familiile evacuate!

E-Romnja

Asociația E-Romnja (Asociația pentru Promovarea Drepturilor Femeilor Rome) este o organizație non-profit, fondată în anul 2012 de către un grup de activiste și activiști de etnie romă/ne-romă. E-Romnja luptă pentru respectul, integritatea și demnitatea femeilor rome. Ne dorim ca imaginea femeilor rome să reflecte diversitatea și realitatea experiențelor trăite. De-a lungul timpului, imagini negative ale romilor promovate de mass-media, literatura și chiar arte au avut un impact major asupra vieților femeilor rome, determinând lipsa accesului la resurse, făcându-le invizibile și marginalizate. Considerăm că vocile noastre, ale femeilor rome trebuie ascultate atât din pricina motivelor istorice (sclavia, holocaustul și comunismul) dar și pentru subordonarea istorică a femeilor rome atât în interiorul comunității etnice cât și raport cu societatea românească. Toate aceste motive au determinat invizibilitatea femeilor rome cu impact major asupra politicilor și programelor adoptate pentru a îmbunătăți situația lor. De aceea noi considerăm că este important ca femeile rome să fie prezente pe agenda publica locală/națională, ca un prim pas în afirmarea drepturilor lor.