CALL UPON CANDIDATES RUNNING FOR THE EUROPEAN PARLIAMENT: Public social housing! Priority of the European Parliament Agenda for 2019-2023

SUPPORT THE ADOPTION OF A EUROPEAN HOUSING STRATEGY THAT ALLOWS FOR AND ALSO REQUIRES THAT MEMBER STATES

  • REGULATE REAL ESTATE BUSINESS FOR THE BENEFIT OF PUBLIC GOOD,
  • SUPPORT THE PRODUCTION OF PUBLIC SOCIAL HOUSING AND OTHER TYPES OF NOT-FOR-PROFIT HOUSING,

IN ORDER TO ENSURE UNIVERSAL ACCESS TO ADEQUATE HOUSING IN ACCORDANCE WITH THE FUNDAMENTAL RIGHT TO HOUSING

download our call upon candidates and future decision makers

APEL CĂTRE CANDIDATELE ȘI CANDIDAȚII LA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE: LOCUINȚELE SOCIALE PUBLICE! Prioritate pe Agenda Parlamentului European 2019-2023

SUSȚINEȚI ADOPTAREA UNEI STRATEGII EUROPENE PE LOCUIRE CARE SĂ FACĂ POSIBILĂ ȘI SĂ IMPUNĂ STATELOR MEMBRE:
● REGLEMENTAREA AFACERILOR IMOBILIARE ÎN BENEFICIUL BUNULUI PUBLIC,
● SUSȚINEREA PRODUCȚIEI DE LOCUINȚE SOCIALE PUBLICE
ȘI ALTOR TIPURI DE LOCUINȚE NON-PROFIT, ÎN VEDEREA ASIGURĂRII ACCESULUI TUTUROR LA LOCUINȚE ADECVATE, RESPECTÂNDU-SE DREPTUL FUNDAMENTAL LA LOCUIRE.”

descarcă BPL_Apel-Europarlamentare-20febr2019_i.pdf

Manifest

Capitalismul și formarea pieței de locuințe: cauzele economice și politice ale precarizării și pauperizării locuirii

În ziua de azi, tot mai puțini avem locuințe adecvate, pentru că salariile noastre sunt prea mici și costurile locuinței sunt foarte mari. Jumătate din populația României cheltuie peste 40% din veniturile sale pe locuință, fiind afectată și de supra-aglomerare. Situația celor aflați în prag de sărăcie este și mai dramatică din aceste puncte de vedere. În plus, ei sunt deprivați de cele mai elementare condiții. Continue reading Manifest

Obiecţii la COMPLETAREA LEGII 350/2001

BLOCul Pentru Locuire luptă pentru o politică justă și antirasistă de locuire. De aceea, ne prezentăm poziția critică față de inițiativa de completare a Legii 350/2001, propusă de Fundatia PACT şi partenerii săi în cadrul proiectului „No man’s land: Locuirea informală în comunitățile de romi”.
Avertizăm că procesul de recunoaștere juridică a așezărilor informale, propus prin aceste completări aduse de Fundaţia PACT şi partenerii:
– Nu rezolvă problemele locuirii şi nu adresează cauzele acestora;
– Rezolvă doar în mică măsură şi doar în anumite cazuri nevoia de locuinţe decente;
– Poate fi problematic şi cu efecte negative în multe alte cazuri;
– Ar trebui implementat numai împreună cu politici de locuire juste, antirasiste, centrate pe dezvoltarea de locuinţe sociale şi publice.
Notăm că obiecția noastră de bază față de această inițiativă de modificare a Legii
350/2001 este riscul criminalizării celor care recurg la soluția locuirii informale pentru că nu au resurse pentru alte alternative.

Pentru a detalia, vom prezenta obiecţiile noastre pe fiecare amendament propus în parte.

Observații critice privind ghidurile “Așezările informale. Ghid de acțiune pentru autoritățile administrației publice locale”, “Ghidul de acțiune pentru comunitățile care locuiesc în așezări informale”.

#Allforprofit: The negative impact of World Bank involvement in the politics of housing in Romania

#Allforprofit: The negative impact of World Bank involvement in the politics of housing in Romania

Position paper of the Block for Housing (Blocul pentru Locuire)

I. The Block for Housing is critical towards the 2018 edition of the Bucharest “Housing Forum” and the housing policy proposals presented there.

II. The WB contribution to privatization, commodification and housing precariousness in post-socialist Romania

III. Main shortcomings of the WB Forum Proposal

IV. The perspective of the Block for Housing on the need for public housing

Continue reading #Allforprofit: The negative impact of World Bank involvement in the politics of housing in Romania

totulpentruprofit – Banca Mondială în politica locuirii din România

BLOCul pentru Locuire – poziţia sa critică faţă de evenimentul „Housing Forum” (12 septembrie 2018, Bucureşti) şi faţă de propunerile de politici de locuire prezentate acolo 

Propunerile BLOCului, din poziţia sa critică, sunt următoarele:

  1. BM este parte din problema locuirii şi singura atitu­dine pe care putem să o avem este una de opoziţie faţă de lucrurile pe care această instituție le propune, le promovea­ză şi le impune.
  2. Corporaţiile bancare, din domeniul construcţiilor, energiei, tranzacţiilor imobiliare şi investiţiilor îşi doresc să extragă cât mai mult profit din programele pentru locuinţe -bani publici şi bani de la categoriile aflate la limita vulne­rabilităţii. Dacă noi avem în vedere interesul public, atunci reprezentanţii intereselor private nu au de ce să fie invitaţi la formularea de politici publice pentru locuire.
  3. ONGurile care sar în această barcă condusă de BM, căutând să îşi ducă la capăt proiectele, trebuie să conştien­tizeze cum devin instrumente în această politică a locuirii. Dar, desigur, nu contestăm capacitatea acestor organizaţii de a fi conştiente de ceea ce se întâmplă: probabil că, de fapt, aderă la ideologia BM şi la principiile sale bazate pe promo­varea profitului privat. ONGurile care se asociază cu actorii privaţi ai pieţei de locuinţe şi cu organizaţiile internaţionale de creditare ar trebui să îşi asume faptul că promovează ace­leaşi măsuri care au dus la bula imobiliară şi criza financiară din 2008-punând milioane de vieţi în risc.

Textul întreg poate fi citit aici: http://artapolitica.ro/2018/11/25/totulpentruprofit-banca-mondiala-in-politica-locuirii-din-romania/

Locuirea precară ne scoate în stradă

În 17 decembrie 2018, comemorăm 8 ani de la evacuarea de pe strada Coastei a 350 de persoane de etnie romă. Solidaritatea cu evacuații de peste tot ne scoate în stradă în fiecare an. Anul acesta, revolta față de diversele forme ale nedreptății locative ne unește.

Pentru că:

· locuirea a devenit marfă scumpă din care băncile, fondurile de investiții și dezvoltatorii imobiliari scot un profit ușor și rapid, totul în detrimentul cetățenilor, care în fiecare an sunt forțați să plătească prețuri tot mai ridicate pentru condiții tot mai precare. Nu e o mândrie faptul că orașul Cluj a devenit cel mai scump municipiu din țară, ci un simptom al unei probleme care afectează tot mai mulți clujeni. În timp ce o mână de speculanți profită, nouă ne este tot mai dificil să ducem o viață decentă aici.

· multe cartiere vechi ale Clujului sunt dominate azi de șantierele pentru profit ale dezvoltatorilor imobiliari. Locuințele vechi dispar și împreună cu ele și vechii locatari. Micii proprietari își vând proprietățile către marii investitori; chiriașii de la privat care nu pot ține pasul cu chiriile mari încep să își caute chirii în periferii; chiriașii ale căror contracte expiră în locuințele din vechiul fond de stat sunt supuși și ei unor presiuni de a părăsi zona; ocupanții unor terenuri sau spații locative goale din motiv de lipsă de alternativă sunt evacuați de autoritățile publice.

Vrem case pentru oameni, nu pentru profit!
· în Cluj, doar 1.3% din fondul de locuințe sunt locuințe fond de stat. Anual se depun în jur de 400 de cereri de locuințe sociale, iar primăria distribuie doar câteva, cele eliberate prin evacuare. Avem nevoie de locuințe publice, pentru că ele asigură dreptul la locuire pentru toți și contribuie la reducerea presiunii de pe piața imobiliară. Locuințele publice sunt soluție la criza locuirii.

· orice evacuare care transformă oamenii în persoane fără locuințe adecvate este ilegitimă. Ești evacuat/ă de bancă? Sau de proprietarul privat? Sau de primărie? Cei care ocupă un spațiu fără acte, fac asta pentru că nu au alternative, primăria Cluj-Napoca îi face neeligibili pe viață la locuință socială. Vrem un Cluj fără rasism și fără evacuări.

· prețul chiriilor din Cluj a luat-o razna. Proprietarii și agențiile imobiliare au speculat creșterea populației orașului din ultimii ani pentru a-și maximiza profitul pe termen scurt. În lipsa intervenției municipalității, piața chiriilor a dus la împovărarea tot mai serioasă a chiriașilor. Solicităm drepturi pentru chiriași!

· în Cluj studiază în jur de 80000 de studenți, din care doar 14000 au acces la un loc în cămin. Lipsa locurilor în cămine împinge studenții către chirii private. Tot mai mulți trebuie să muncească în timpul studiilor pentru a-și permite să locuiască în Cluj. Vrem un oraș universitar cu cămine!

Ridică-te și tu împotriva nedreptăților care ți se întâmplă. Luptă pentru dreptul de a locui în condiții adecvate și de a nu fi exploatat(ă) atât la locul de muncă, cât și de cei care fac ca prețurile locuințelor să devină exorbitante. Solidarizează-te cu toți/toate cei/cele care suferă efectele crizei locuirii. Doar împreună putem transforma orașul. Orașul e al tuturor! E un drept, nu un privilegiu!

Haide luni, 17 decembrie, la clopot pe Eroilor. De la ora 18.00 lansăm nr. 6 al “Cărămida. Ziarul dreptății locative”. Comemorăm evacuarea din 2010. Ne facem auzite mesajele.

Evenimentul este susținut de Căși sociale ACUM!, Ⓐcasă, Asociația Chiriașilor Cluj, Asociația Romilor de pe Coastei, Blocul pentru Locuire, a szem

https://www.facebook.com/events/2286776771591902/

Forumul Bloc: Împreună pentru o locuire justă!, Cluj

Program

16-18 noiembrie 2018

Confederația organizațiilor pentru justiție locativă Bloc organizează Forumul „Împreună pentru justiție locativă”, un cadru de dezbatere politică despre diversele aspecte ale crizei locuirii în România de azi.

PROGRAM

VINERI, 16 noiembrie
15:30-19:00 – Tur ghidat organizat de Cărămida, ziarul dreptății locative. Punct de întâlnire: p-ța M. Viteazu, în față la mec.
20:00 – Împreună pentru Justiție Locativă. Masă rotundă la Casa Tranzit.

SÂMBĂTĂ, 17 noiembrie / CASA TRANZIT
18:00 – Șantier în lucru pentru profit. Transformare urbană din zona Someșului-Abator – expoziție.https://www.facebook.com/events/740852879606418/
18:00 – Evacuări forțate în România. O încercare de inventariere – prezentarea cercetării BLOC.
19:00 – Triplă lansare: Gazeta de Artă Politică, revista Strada (TM), revista Cărămida (Cluj)
19:45 – No Country for the Poor / proiecție și discuție după film cu activiști din organizația A Város Mindenkié (HU)

DUMINICĂ, 18 noiembrie
11:00-12:30 – Tur ghidat în zona Abator. Punct de întâlnire: p-ța M. Viteazu, în față la mec.

 

Transformations of housing provision in Romania: Organizations of subtle violence

by Ioana Florea and Mihail Dumitriu

originally published in LeftEast

This article is based on empirical data and is a small part of an ongoing research project on housing struggles and transformations in housing policies in Romania. We look at these transformations within the wider historical and economic context, outlining some of the links between privatization and austerity measures, individualization and privatization of housing provision, and the role of NGOs as subtle facilitators of such (often violent) processes.

Waves of housing policy in the context of “transition”

In Romania, as in other ECE countries, “the implementation of housing reform became one of the first acts” of the post-89 governments, with “privatization, deregulation, and cuts in state funding” as its main principles (Stanilov 2007, p. 177). Scholars of post-socialism have shown that these policies were cemented by the influence of international financial institutions such as the World Bank and the IMF overseeing the entire “transition” process (Pichler-Milanovic, 2001, apud Stanilov 2007, p. 176). In 1990, 30% of the housing stock was state owned (Vincze, 2017) – including buildings constructed during socialism (especially blocks of flats) but also buildings nationalized in the 1950s from the richer strata (especially villas, mansions, and small apartment blocks). After 1990, the housing reform followed three main paths:

  1. The rapid and continuous sale of the state owned stock, which today stands at less than two percent of the country’s housing stock.
  2. The deregulation and persisting lack of regulations with regard to urban development, working as a form of support for the private real-estate sector. In the mid 2000s, the retreating state informally shifted the responsibility for drafting urban regulations to the private sector (a process sometimes legitimized as participatory working group practice). This opened new legal doors for private accumulation through dispossession.
  3. Re-privatization through restitutions (to former pre-1950 owners, their heirs, or their legal rights-buyers) of the nationalized housing stock, at first through financial compensation (for inhabited buildings) and in-kind (for unused buildings), and then through in-kind complete restitutions of buildings (despite the fact the state tenants were still living there and no relocation solution was envisaged).

Continue reading Transformations of housing provision in Romania: Organizations of subtle violence

De ce nu mai pot locui în acest beci?

Azi, 6 iunie 2018, ne solidarizăm cu familia evacuată de pe str. Anton Pann nr. 22 din orașul Cluj, din proximitatea Pieței Abator și Parcului Feroviarilor.

O zonă aflată într-o agresivă “regenerare urbană” ce produce profit enorm pentru dezvoltatorii imobiliari și alungă din această vecinătate oamenii cu venituri modeste. Transformăm împreună drama personală a dislocării din locuință într-o problemă politică, pe care o punem pe masa guvernanților locali, dar nu numai.

Atragem atenția lor asupra efectelor tragice ale viziunii susținute de ei cu privire la dezvoltarea orașului și transformarea acestuia într-o localitate cu prețurile cele mai mari pe apartamente din România, sau într-un centru urban în care oamenii cu venituri ce nu le permit achiziționarea de locuință de pe piață, nu mai au loc nici în beciuri. Revendicăm dreptul la locuință, dreptul la oraș și interzicerea evacuărilor. Nicio evacuare fără relocare în locuință adecvată!

Apartamentul din care familia este evacuată, este defapt o fostă magazie, un beci transformat de familie acum 22 de ani, prin eforturi proprii, într-un spațiu cât-de-cât adecvat locuirii. Administrația publică locală azi deposedează familia de anii, grija, atenția, banii investiți în acest spațiu. Scoate în stradă doi părinți, doi copii, dintre care unul cu dizabilități, și doi nepoți ai lor. Promisiunea este că mobila li se va depozita contra cost, undeva într-o magazie a RADP. Executorul le impune costul muncii sale, estimând valoarea acesteia la circa 5500 lei. Deja li s-a și poprit prima rată din salar. Promisiunea este că s-ar putea să primească loc în centrele de urgență ale orașului, cu condiția ca familia să accepte despărțirea membrilor. Promisiunea mai îndepărtată este că pot să aplice pentru subvenționarea unei chirii. Dar pentru asta trebuie să găsească un proprietar care să vrea să dea în chirie apartamentul său unei familii de romi cu copii mici pentru un an. Nicio șansă să primească locuință socială.

Pentru că au “ocupat abuziv”, acum 22 de ani, acel beci gol, și pentru că de atunci administrația locală le-a refuzat sistematic demersurile de a intra în legalitate. Nici copiii lor nu pot primi locuință socială. Pentru că, conform hotărârii administrației publice locale, și ei sunt ocupanți abuzivi în virtutea faptului că s-au născut în acel spațiu. În fapt, li s-a pus această interdicție, pentru că, precum reflectă o recentă hotărâre judecătorească în acest sens, Consiliul Local și Primăria Municipiului Cluj-Napoca au încălcat prevederile legii locuinței și au inclus printre criteriile de neeligibilitate la locuință socială “ocuparea abuzivă” a unui spațiu din proprietatea publică. Ceea ce s-a întâmplat în fapt, este că familia locuia în imobil în baza tacitei relocațiuni.

Conform legislației internaționale, evacuarea realizată împotriva voinței ocupanților, cu sau fără utilizarea forței, și se face fără furnizarea unei alternative de locuire și relocare adecvate, este evacuare forțată indiferent de drepturile de proprietate asupra locuinței. Astfel, definiția se aplică și în cazul locuințelor informale sau spațiilor locative unde se trăiește fără acte legale. Sau, de exemplu, în cazul a ceea ce la noi se cheamă ocuparea abuzivă a unui teren sau a unei clădiri vacante. Familia evacuată azi, nu a ocupat spațiul în care a locuit timp de 22 de ani pentru a deveni un actor al vreunei mișcări pentru dreptul la locuire.

Ea a ocupat un beci, un spațiu cu destinația de magazie, aflat în proprietatea publică, pentru că nu a avut altă locuință. Nu a avut și nu a vândut niciodată o locuință. Pur și simplu nu a avut resurse să dobândească altceva ca locuință, decât acest beci, și nu a primit niciodată locuință de la stat. Evacuarea lor forțată de azi îi transformă acum în oameni fără adăpost, în sensul cel mai strict al cuvântului, adică fără acoperiș deasupra capului. Nicio evacuare fără relocare în locuință adecvată!

https://www.facebook.com/CasiSocialeACUM/videos/623829617981699/

 

Viitorul Locuirii în Era Evacuărilor

29028010_1717476881646462_5087077956803624960_n

Blocul pentru Locuire (Frontul Comun pentru Dreptul la Locuire, E-Romnja, Căși Sociale Acum, Gazeta de Artă Politică și Dreptul la Oraș-Timișoara) vă invită joi 15 martie 2018 la o dezbatere și prezentare în care explorăm scenarii de viitor cu privire la locuire în orașele noastre.
În contextul actual, în plină financializare a locuirii, gentrificare a orașelor și segregare acută, viitorul spațiilor urbane este previzibil: evacuări, credite și mai multe cu datorii și mai mari, deposedări și ocuparea spațiilor publice de către interesele elitelor financiare.
Pornind de la observațiile și experiența organizațiilor implicate, vom încerca împreună să schițăm viitorurile posibile ale orașelor noastre și cum să intervenim asupra lor..

Căși sociale ACUM / Social housing NOW din Cluj lansează în premieră la acest eveniment numărul 3 al “Cărămida. Ziarul Dreptății Locative”. Tematica acestui număr este: “Rasismul la noi acasă.”

Evenimentul este organizat ]n cadrul programului Fundației Desire din Cluj “BLOCUL PENTRU LOCUIRE (Block for Housing) – action platform for housing justice in Romania” sprijinit de Rosa Luxemburg Stiftung.